Asezare straveche, Sarata Monteroru este pentru prima data atestata documentar intr-un document emis de Domnul Tarii Romanesti din perioada 1482-1496.
Tinut de legenda si refugiu pentru boierimea acelor timpuri, Sarata Monteoru cistiga in renume si dezvoltare prin nenumaratele incursiuni ale familiilor Serban Cantacuzino, Constantin Brincoveanu, Marghiloman, Spiru Haret, etc.
Comerciantul grec Grigore Stavri, cel ce avea sa devina in ani boierul Grigore Constantinescu Monteoru, are meritul de a ridica localitatea Sarata Monteoru la rang de statiune balneoclimaterica. La 1870 reuseste sa adune capital si sa construiasca gara careia i-a dat numele de Monteoru. Un an mai tirziu (1871) construieste linga gara prima fabrica de ulei mineral din Romania.
In anul 1880, Grigore Constantinescu Monteoru devine proprietarul exclusiv al exploatarilor de petrol de la Monteoru, extractia facindu-se prin galerii (sonde verticale si orizontale) si numarindu-se a patra de acest gen din Europa, pentru ca mai apoi acesta sa vinda, la 1887, drepturile de exploatare consortiului Offenheim Singer Co. In prezent aceasta mina de petrol a ramas unica de acest fel si face obiect de vizitare turistica.
Abia in 1890, sfatuit de Dr. Guyenot, medic consultant la Aix des Bains (Franta), Grigore Constantinescu Monteoru incepe amenajarea unui stabiliment balnear de toata frumusetea, ajutat fiind de arhitectul german Eduard Honzik.
1 iulie 1895 marcheaza inaugurarea oficiala a statiunii balneare cuprinzind nenumarate hoteluri, asezaminte de tratament, casino si strand, caruia proprietarul ii dorea un viitor de Karlovy Vary.
Apa este centrul vietii si un tamaduitor cu o lunga istorie.
La templul lui Asclepius, zeul medicinei in Grecia Antica, baile si masajul faceau parte integranta din terapia celor bolnavi.
Romanii au imbratisat si ei apa ca pe un mod de vindecare. Fizicienii romani Galen si Celsus foloseau baile ca terapie si exista scrieri care atesta ca baile reci l-au vindecat pe imparatul roman Augustus atunci cind nimic altceva nu il ajuta. Romanii au dezvoltat sisteme de aductiune elaborate pentru a-si aduce apa in baile lor. S-ar putea spune ca aceste complexe de bai au fost primele "resort spas".
Cuvintul spa este originar din orasul Spa situat in padurea Ardennes din Belgia. Petru cel Mare, tarul rus din secolul XVII a vizitat acest oras pentru a se relaxa si pentru a "lua ape". Se pare ca atit tarul Petru cit si altii au gasit alinare aici iar fizicienii au inceput sa se uite cu seriozitate la spa-uri ca centre de sanatate.
Indiferent unde s-ar gasi un spa si oricit de luxos ar fi, el exista acolo pentru un singur motiv: combinatia dintre ape fierbinti si minerale. Asa cum apa izvoraste din pamint, ea trece printre nenumarate roci, fiecare imbogatind-ui continutul in minerale. Mineralele sint componente ale tesuturilor noastre precum si ale fluidelor din organism si lucreaza impreuna cu enzimele, hormonii si vitaminele. Ele sint active in zonele de transmisie nervoasa, contractie musculara, permeabilitate celulara, formarea singelui si producerea de energie.
Pentru a spune acelasi lucru in termeni medicali, baile cu ape minerale imbunatatesc conditii ale organismului in ceea ce priveste artritele, inflamatii ale incheieturilor, circulatorii, probleme nazale si respiratorii, dupa cum relaxeaza tot odata corpul, catifeleaza pielea si imbuneaza sufletul.
Cadrul natural, varietatea si complexitatea peisajului, indeosebi in munti si in zona colinara, la care se adauga bogate elemente de ordin istoric, etnografic si folcloric, ofera turistilor satisfactii deosebite.
"Vulcanii Noroiosi" de la Paclele Mari si Paclele Mici reprezinta una dintre cele mai interesante rezervatii mixte (geologice si botanice) din Romania. Acest spectaculos fenomen natural este rar intilnit in lume. Rezervatia acopera o arie de aproximativ 30 de hectare. Turistii sunt impresionati de peisajul straniu format de miniaturalii vulcani noroiosi , prin craterele carora gazele din adincuri aduc noroiul la suprafata, sub forma unei paste de culori gri-alb sau cenusiu-maro. Aceasta "lava" viscoasa este rezultatul dizolvarii nisipurilor diorite sau a lutului de apa adusa la suprafata de presiunea gazelor.
Tabara de sculptura in aer liber "Magura" se afla la 30 km de munucipiul Buzau, nu departe de manastirea Ciolanu. Aceasta a fost deschisa in 1970 si cuprinde 256 de lucrari, fiind cea mai importanta expozitie de gen din Romania.
"Sarea lui Buzau" - rezervatie geologica si paleontologica, situata intre localitatile Parscov si Badila, pe Valea Buzaului, este alcatuita din mai multe structuri calcaroase si un deal cu izvoare variate si eflorescente sarate. Blocurile de calcar contin fauna din Jurasic iar prezenta lor izolata in aceasta zona a atras interesul specialistilor.
" Focul Viu" - este un monument al naturii, situat in apropiere de satul Lopatari, unde se poate vedea o flacara de 0,5 m inaltime arzind in bataia vintului, fenomen natural produs de emisia continua de gaze din adincuri.
0 atractie aparte o reprezinta obiectivele cultural-istorice si arhitectonice, cum sunt: Castrul si thermele romane de la Pietroasele, colectia muzeala de chihlimbar de la Colti, adapostita intr-o cladire monument de arhitectura, ce expune mai multe varietati de chihlimbar, de la cel comun de culoare galbena la cel de culoare verde sau negru care este si cel mai pretios, manastirile de la Ciolanu, Ratesti si Carnu, complexul funerar din Cimitirul Dumbrava Buzau, unde sunt amplasate doua lucrari de Brancusi - "Rugaciune" si bustul lui Petre Stanescu.
Un interes deosebit starneste Tezaurul "Closca cu puii de aur", descoperit pe dealul Istrita in anul 1837, a carui copie se afla la MuzeuI Judetean.
Nimic nu poate fi mai frumos decit un amestec de fag, carpen, gorun, ulm frasin si tei. Asa ar spune orice trecator prin Sarata Monteoru. Dealurile impadurite fac un tablou tulburator de frumos, iar vegetatii de tot felul abunda intr-o armonie cum numai natura stie sa le imbine. Soc, alun, mar si paducel la tot pasul se intrec in frumusete iar plantele medicinale impreuna cu brebenei, viorele si untisor completeaza tabloul.
Nici omul nu s-a lasat mai prejos: pentru ornamentare a impinzit totul cu pini, brazi, castani si salcimi.
Culmi intregi de vita de vie si livezi se rasfata in soare iar locurile umbrite abunda de ciuperci.
Daca la toate acestea ochiul iti zareste o veverita, un iepure, un viezure sau chiar un mistret, poti spune ca ai ajuns intr-un colt de rai.
Rezervari: 0040 238 451.110
Aflat in incinta hotelului cu acelasi nume, restaurantul are o capacitate de 44 de locuri, dispuse in doua saloane mari si doua separeuri, ceea ce il fac ideal atit pentru organizarea de evenimente cit si pentru mese private.
Restaurantul este nou construit, mobilat modern, intr-o cromatica linistitoare, cu scaune elegante si confortabile si ofera o priveliste incintatoare in gradina de vara a hotelului si in parcul acestuia.
Personalul restaurantului va asteapta cu traditionale preparate romanesti, dar va pot pune la dispozitie si meniuri la alegere, pentru grupuri organizate.
Sanatatea dumneavoastra ne preocupa, iar grija pentru ea incepe de la calitatea produselor pe care le oferim.
Rezervari Hotel Monteoru
0040 238 451.110
Director Executiv
Stingaciu Stelian
Telefon: 0040 741.187.593
Administratie
Director Administrativ
Zaharia Marinela
Telefon: 0040 721.534.499
Secretariat
Tache Geta
Telefon: 0040 238.451.123
Fax: 0040 238.451.113
e-mail: office@monteoruspa.ro
Bai calde cu apa minerala in bazine - apa hipersalina, incarcata in concentratii maximale cu halogeni - Cl, Br, I, Fl. Terapie in baie generala, la temperatura de 36-37° C, avand avantajul mobilizarii asociate baii generale.
Bai cu apa minerala in bazine aflate in aer liber
Hidroterapie
Electroterapie
T.E.N.S.
TRABERT
Curenti diadinamici
Curenti exponentiali
Curenti rectangulari
Ionizari
Electrostimulare
Magnetoterapie
Magnetodiaflux
Terapie antialergica
Terapie antiinflamatorie
Terapie decontractanta
Terapie vasodilatatoare
Ultrasunete
Aerohelioterapie
Cura interna cu apa minerala
Gimnastica medicala
Masaj
Masaj regional
Masaj segmentar
Masaj general
Drenaj limfatic
Reumatism degenerativ Spondiloza cervicala Spondiloza dorsala Spondiloza lombara Artroze Poliartroze Reumatism abarticular Periartrita scapulohumerala Tendinoze Tendomioze Tendoperiostoze Afectiuni posttraumatice Redori articulare posttraumatice Sechele dupa operatii pe articulatii Sechele dupa operatii pe muschi Sechele dupa operatii pe oase Sechele dupa entorse Sechele dupa luxatii Sechele dupa fracturi Afectiuni neurologice periferice Pareze usoare Sechele dupa polineuropatii Afectiuni ginecologice Insuficienta ovariana Cervicite cronice
|
|